marți, 20 aprilie 2021

Locul unde s-a născut Odesa: strada Langeron

Deși este o stradă mică în lungime - se intersectează doar cu 4 străzi - îți va lua o zi întreagă să te plimbi de la un capăt la altul. Pentru că sunt atât de multe de văzut! Strada Langeron este unul dintre acele locuri care definesc farmecul și unicitatea Odesei. Aici poți să te scufunzi în istorie, să găsești rădăcinile mitologiei Odesei sau să te bucuri pur și simplu de frumusețea estetică a arhitecturii urbane.






În 1810, pe locul actual al clădirii Operei din Odesa, a fost inaugurat primul teatru din oraș. În consecință, au apărut Piața Teatrului și Strada Teatrului. În 1817, strada a fost redenumită în onoarea Contelui de Langeron, guvernator general al Noii Rusii și primar al Odesei, cel care preluase aceste funcții de la compatriotul său francez, Ducele de Richelieu.







După spusele istoricilor locali, pe data de 14 septembrie 1789, fondatorul Odesei, Joseph de Ribas, și ofițerii săi, au sărbătorit cucerirea Hagibey-ului de la turci chiar la intersecția viitoarelor străzi Langeron și Richelieu, în cafeneaua turcească Asporidi și au proclamat înființarea unui nou oraș: Odesa! 






Palate luxuriante, restaurante celebre, terase, Hotelul Mozart vizavi de Cofetăria Salieri... un caleidoscop urban încântător, veșnic inundat de automobile!






Nu mai puțin de trei muzee își află locul pe Strada Langeron: al Literaturii, al Arheologiei și al Marinei. Arhitecți celebri -  Ludwig Otton, Felix Gonsiorov, G. Torricelli - au creat ansambluri arhitecturale impresionante. Tot pe această stradă se află principala perlă arhitecturală și culturală a Odesei: Teatrul de Operă și Balet. Și, deși Opera - proiectată de arhitecții austrieci Fellner și Helmer - este situată in mod oficial pe aleea paralelă (Ceaikovski), intrarea principală este pe Strada Langeron, cu fața spre strada perpendiculară pe ea,  Richelieu.







Palatul elegant al lui Vasily Navrotsky este situat chiar lângă Operă. Aici a fost cândva sediul ziarului „Foaia Odesei”, unde au publicat Vlas Doroshevich, Alexandre De Ribas, Valentin Kataev și celebrul scriitor Ivan Bunin.






(text și foto preluate și adaptate din revista Lotsia)