 |
| Odesa: Limanul Kuyalnik |
În Evul Mediu sarea era un produs extrem de important. Fără frigiderele de azi, cel mai bun mod de a păstra mâncarea era sa o sărezi, astfel încât nu gustul dicta, ci de nevoia de supraviețuire... Din acest motiv, sarea era foarte scumpă, iar comercianții de sare au devenit extrem de bogați.
Odesa (și înaintea ei, Hagibey-ul) nu avea niciun râu care să o străbată sau măcar vreun lac de apă dulce în apropiere, dar - în schimb - dispunea, la numai 14 km de centru, de un lac foarte mare, la fel de sărat ca Marea Moartă din Israel: Limanul Kuyalnik. Nu găseai niciun pește aici, ci numai sare cât vedeai cu ochii. O parte din această sare a început să fie comercializată atât pe rutele comerciale oferite de Marea Neagră, cât și pe continent.
Pe măsură ce Odesa devenea un miracol economic în a doua jumătate a secolului al 19-lea, faima Limanului Kuyalnik s-a răspândit în toată lumea. Sarea din Kuyalnik vândută la piețele din Odesa era folosită la diverse feluri de mâncare, la conservele de pește sau carne și la faimoasele brânzeturi din Basarabia. Dupa 1932, sarea foarte ieftină din Donbas a falimentat afacerile cu sare de la Kuyalnik și cu timpul lumea din Odesa a uitat de sarea locală... Dar au rămas proprietățile miraculoase ale limanului, atât de binefăcătoare sănătății noastre!
Limanul Kuyalnik are o suprafață de aproape 60 km², fiind lung de 28 de km și lat de 3 km. Este despărțit de Marea Neagră de o fâșie de nisip a cărei lățime, pe alocuri, este de numai 3 m! (porțiunea cea mai lată este de 3 km). Adâncimea lacului este de 2 până la 3 m și salinitatea sa variaza de la 80 la 320 ‰. Limanul Kuyalnik este de câteva ori mai sărat decât Marea Moartă! Temperatura apei în timpul verii atinge 28-30° С.
Evident, aici a apărut - încă din 1830! - și cel mai vechi sanatoriu, care a profitat din plin de proprietățile fabuloase ale nămolului sulfurat și de apele minerale ale limanului.
Aici a venit și Mihai Eminescu să se vindece. Aici, la Odesa, Eminescu a văzut marea pentru prima dată!
Perioada de glorie a sanatoriului a fost în anii '80, când pe malul limanului s-au construit trei hoteluri de 16 etaje fiecare și când veneau la tratament oameni din toate colțurile lumii.
Este imposibil să te îneci în Limanul Kuyalnik, pentru că apa te împinge tot timpul la suprafață.
